Angheli Catalin – Birou de mediator – Ploiesti Bucuresti

Despre mediere

 Breaking News

Profesia de mediator – analiză SWOT de Ziua mediatorului, 4 mai 2014

Profesia de mediator – analiză SWOT de Ziua mediatorului, 4 mai 2014
mai 05
11:53 2014

Autor: Mediator Constantin Asofronie

I.  PUNCTE TARI (pozitive)

  1. România este una din puținele țări ale Uniunii Europene care are o lege specială privind medierea, organizarea și exercitarea profesiei de mediator și care introdusă medierea în Clasificarea Ocupațiilor, făcând-o distinct de alte profesii.
  2.  Prin nucleul de formare inițială a Centrului de mediere Craiova, în Proiectul-pilot finanțat de Ambasada SUA, s-au pregătit 400 de mediatori din rândul avocaților – câte 10 de fiecare județ, apoi multe alte serii în țară, prin alți furnizori.
  3. Legea medierii a cunoscut îmbunătățiri prin legea nr. 370/2009 și legea nr. 115/2012, cu referințe asupra procedurii și în legea ”micii reforme în justiție” nr. 202/2010.
  4. Prin legea nr. 202/2010 s-a introdus o procedură judiciară în Codul de procedură civilă de recomandare a medierii părților dintr-un proces; dacă acestea acceptau și nu se prezentau la mediere se aplica o amendă judiciară părților. În Codul de procedură penală s-a introdus acordul de mediere ca temei pentru încetarea sau nepunerea în mișcare a acțiunii penale, iar medierea a devenit, ca și tranzacția motiv de încetare a procesului pe latura civilă.
  5.  Prin legea nr. 115/2012 s-a introdus o procedură prealabilă de informare obligatorie înainte de a se deschide un proces, în 6 domenii (art. 60^1 din legea medierii), sub sancțiunea inadmisibilității acțiunii reclamantului care nu s-a prezentat la informarea despre mediere (OUG 90/2012). S-a dorit ca măsura să impulsioneze apelarea la mediere și au fost semne clare că acest lucru se va întâmpla și cu promovarea masivă a mediatorilor.
  6. Prin legea nr. 214/2013 de aprobare a OUG nr. 4/2013 s-a introdus alin. (1^3) care permitea ca informarea prealabilă obligatorie să fie făcută și de alte 5 profesii, cu motivul că acestea dețin poziții cheie în procesul judiciar și pot influiența pozitiv implementarea medierii. Propunerea a fost din partea UNBR, fără consultarea celorlalte și CSM.
  7. Pentru încurajarea părților la informarea prealabilă obligatorie existau prevederi clare că această activitate este gratuită, mediatorii având posibilitatea să recupereze potrivit legii cheltuielile cu invitarea celeilalte părți la informare și mediere.
  8. Prin legea nr. 255/2013 s-au adus modificări pozitive legii medierii în domeniul penal și Codului de procedură penală, cu obligații ale organelor judiciare de a informa părțile despre avantajele medierii și dreptul acestora un mediator, aduce clarificări medierii pe latura penală, iar stingerea pretențiilor civile printr-un acord de mediere permite organului judiciar să renunțe la urmărirea penală, să acorde circumstanțe atenuante, să renunțe sau să amâne aplicarea și executarea unei pedepse, în cazul a 30 infracțiuni din Codul penal și altele din legi speciale. Există garanția îndeplinirii obligațiilor civile de către cel care a săvârșit fapta și a creat prejudicial, prin faptul că în caz contrar, măsura favorabilă pe latura penală va fi revocată de procuror.
  9. S-a reușit introducerea în art. IV al legii nr.115/2012 a obligației Consiliului de mediere de a elabora și adopta un Statut al profesiei, care să cuprindă norme de aplicare a legii privind modul de organizare a corpului profesional al mediatorilor, norme de exercitare al profesiei, de pregătire, de etică și deontologie a mediatorului, care să îmbunătățească prezentul cadru profesional impus de organismul de coordonare inițial – Consiliul de mediere, prin multe hotărâri care exced drepturile de reglementare și legea și sunt stabilite fără transparență decizională și consultarea mediatorilor, fără ca acest organism să fie un organ de conducere a corpului profesional.
  10. Cadrul legal actual are unele carențe care trebuie corectate (la art. 2) și alte prevederi completate pentru îmbunătățire, existând deja propuneri ale corpului profesional susținute de majoritatea asociațiilor și mediatorilor care au răspuns la propunerile comisiei consultative. S-a solicitat susținerea de către consiliu printr-un proiect de lege, simultan cu dezbateri publice și lobby parlamentar de către asociațiile profesionale inițiatoare până în luna iunie 2014.
  11. Există premisele creșterii nivelului de pregătire al mediatorilor și implicit a serviciilor de mediere prestate de aceștia, prin organizarea multor activități de formare continuă de către asociații și creșterea numărului furnizorilor autorizați de consiliu, însă acesta a impus prin Hotărârea nr. 235/2014 sancțiunea împiedicării exercitării profesiei de către cei ce nu acumulează un număr de puncte anual, nu plătesc taxele ori nu devin membri ai unei asociații (HCM 4911/2013).
  12. Mediatorii, prin formele de exercitare a profesiei și asociațiile profesionale au desfășurat pe propria cheltuială campanii multiple de promovare în masă a procedurii de mediere și avantajelor acesteia pentru părți, justiție, bugetul statului, pentru îmbunătățirea climatului social și modernizarea metodelor alternative de soluționare a litigiilor, potrivit experiențelor avansate dobândite de țările dezvoltate și recomandărilor Comisiei Europene și Parlamentului European.   Au fost încheiate protocoale de colaborare și pregătire continuă cu instituțiile de interes în domeniu și se oferă servicii de informare pentru alte profesii în legătură cu procedura medierii, crește cooperarea și recunoașterea internațională a mediatorilor români, se uniformizeză practica prin perfecționarea tehnicilor de comunicare, negociere asistată și utilizarea de formularistică similară.
  13. Sub aspect formal, s-a îmbunătățit comunicarea personală și directă a unor membri ai consiliului față de mandatele anterioare. Au apărut unele publicații de îndrumare și s-au inițiat unele activități de consultare și pregătire, însă acestea au caracter neregulat, ineficient, cu slabă adeziune în rândul mediatorilor, apar din motive de imagine, doar în moment critice și nu sunt rezultatul unor hotărâri susținute unanim în consiliu, motiv pentru care sunt puțin credibile și în fața altor instituții.
  14. Se înregistrează o creștere a gradului de conștientizare a apartenenței la un corp profesional distinct, chiar la mediatorii care au alte profesii concurente cu cea de mediator, o strângere a rândurilor în apărarea profesiei când este amenințată să devină doar o ocupație practicată și de alți profesioniști, crește interesul și susținerea unei organizări unitare a corpului profesional.

II.  PUNCTE SLABE (negative)

  1. De la elaborarea și promovarea legii s-au creat condiții reale de promovare și implementare a medierii, însă acestea nu au fost exploatate suficient de Consiliul de mediere și Ministerul Justiției, lăsând o dezvoltare liberă prea devreme.
  2. După primul impuls de promovare a profesiei, interesul ”pionierilor” medierii a fost deturnat spre formarea de mediatori cât mai mulți, fără vreun studiu și peste necesarul unei piețe încă neformate, interesând mai puțin practicarea profesiei.
  3. Prin unele modificări legea a introdus și prevederi care nu au făcut bine ori a lăsat neclare aspect procedurale care au creat controverse, practici neunitare, reclamații.
  4. Problema a fost că nici în virtutea art. 6 din legea medierii, nici prin alte prevederi alte CPC, dar mai ales a CPP, judecătorii nu au fost destul de convingători și convinși de utilitatea medierii pentru degrevarea instanțelor, prin reducerea însemnată a dosarelor, astfel încât ”mica reformă în justiție” a inclus prea puțin aportul medierii, numărul de cazuri fiind redus în majoritatea județelor țării în procesele civile și foarte redus în cele penale.
  5. Deși se creau numeroase șanse ca medierea să fie abordată de tot mai mulți justițiabili și un timp, până la 1 august 2013, numărul medierilor a crescut, măsura a avut o eficiență mai puțin așteptată din cauza faptului că obligația nu avea o măsură sancționatorie în caz de meprezentare și pentru pârât. Astfel, acesta a sabotat șansele medierii prin neprezentarea la informare și, implicit la mediere, în dauna reclamantului.
  6. Rezulatul a fost contrar premiselor și medierea a cunoscut de la 1 august 2013 o cădere masivă a numărului de cazuri, pentru că în special avocații nu aveau interes să îndrume părțile la mediere, ci să elibereze înscrisuri despre pseudo-informarea făcută în holurile instanțelor și preluarea unor justițiabili ca și clienți în continuarea proceselor.
  7. Prin aceeași lege 214/2013 s-a introdus și alin. 1^4 la art. 2 care nu permite perceperea nici unui fel de sume pentru serviciile prestate cu informarea, sub orice titlu, demobilizând și mai mult mediatorii să facă informarea gratuită.
  8. Din păcate, cu toate modificările favorabile aduse legii medierii și CPP prin legile nr. 202/2010 și nr. 255/2013, domeniul penal rămâne încă puțin aplicabil pentru mediere din cauza eliminării informării prealabile obligatorii și a deschiderii modeste a organelor judiciare pentru justiția restaurativă, care presupune mutarea accentului de pe exercitarea dreptului de sancționare a statului pe dreptul victimei la   despăgubire și repararea prejudiciului, schimbarea mentalității de la idea că infracțiunea este numai o violare a legilor statului, pe cea că în primul rând înseamnă un prejudiciu produs persoanelor si comunitatii. Posibilitățile legale trebuie dublate de o campanile largă și convingătoare a organelor judiciare și victimelor.
  9. După 2 ani de zile Consiliul de mediere nu și-a îndeplinit obligația de adoptare a Statutului profesiei din lege, din propria hotărâre și procedură, deși comisia consultativă a reușit elaborarea și adoptarea unui proiect cu aprobarea majorității asociațiilor interesate de demers. Este așteptată studierea proiectului de consiliu, punerea în dezbatere publică din nou și adoptarea măcar până la împlinirea celor 2 ani, odată cu republicarea legii, pentru care nu s-a interesat și apoi organizarea corpului profesional într-o formă modern, similar altor profesii cu vechime mult mai mare, eliminând prin statut și lege aspectele negative ce se manifestă la acestea.
  10. Membrii consiliului de mediere au avut grijă să impună prelungirea mandatului lor de la 2 la 4 ani și limitarea condițiilor de revocare, prin art. 17(4) și (4^1) din legea 192/2006 modificate și prin III din legea 115/2012, dar se opune altor modificări legislative, pretinzând prioritatea pentru eliminarea alin. (1^3 și (1^4) de la art. 2 și opunerea la amendamentul UNBR ca avocații să devină mediatori de drept, fără convingere.
  11. Membrii consiliului sunt în vădit conflict de interese, toți fiind furnizori de formare inițială și continuă la prețuri exagerate, nefiind normal ca tot ei să decidă obligarea mediatorilor la formare continuă, când recomandarea europeană este de încurajare și când consiliul nu poate impune prin hotărâri sancțiuni peste prevederile legale. Ca urmare a protestelor unor asociații și ale unor mediatori, consiliul a fost nevoit să revoke hotărârile și să propună un Standard de formare continuă cu respectarea legislației în domeniu.
  12. În același timp, mediatorii și multe asociații profesionale reproșează din ce în ce mai multă compromiterea șanselor de revigorare și dezvoltare a profesiei membrilor Consiliului de mediere pentru slaba implicare în promovare, relaționarea festivistă și ineficientă cu alte instituții și pe plan european, lipsa unor demersuri proprii de îmbunătățire a legii, incapacitatea de convingere a mediatorilor asupra furnizării de date statistice și a unor practici unitare din cauza susținerilor unor ghiduri controversate și promovarea unui libertinism care a dus la erori, reclamații și impunerea acelor prevederi care au afectat profesia. Concomitent, este acuzat interesul personal al membrilor consiliului pentru câștiguri din formarea mediatorilor, sub rezerva calității îndoielnice mai ales a cursurilor de formare continuă.
  13. La 6 ani de la constituirea primului consiliu după norme stabilite de primele asociații, se constată o erodare puternică a autorității acestuia, a încrederii în interesul pentru dezvoltarea profesiei, se adâncește distanța între așteptările mediatorilor de la consiliu și mediere, nu se justifică creșterea numărului de mediatori la 10000, ajungându-se într-o situație de contestare a consiliului și de criză a medierii, vizibile la manifestările publice și pe rețelele de socializare.
  14. Din păcate, Consiliul de mediere tolerează și pare a susține fărâmițarea mediatorilor în prea multe asociații, simultan cu obligarea neconstituțională la asociere, nu răspunde cu fermitate și unde trebuie la acțiunile destabilizatoare din partea reprezentanților altor profesii, fiind mereu surprins de acțiunile și declarațiile acestora.

 III. OPORTUNITĂȚI

  1. Interesul declarativ crescut al organismelor europene pentru promovarea unor directive și recomandări ce includ metode ADR, inclusiv medierea, în reforma justiției la nivel comunitar.
  2. Creșterea gradului de colaborare instituțională între Ministerul Justiției, Internelor, departamentelor de integrare europeană și profesiilor juridice în armonizarea legislației, bunelor practice, serviciilor liberale în România.
  3. Participarea unor asociații la manifestări internaționale și colaborarea cu diverse instituții poate duce la cooptarea în proiecte cu finanțare europeană pentru acoperirea cheltuielilor.

 IV. RISCURI ȘI AMENINȚĂRI

  1. Reacția întârziată, insuficientă și neorientată a consiliului pe factorii decizionali din țară care pot implementa actele comunitare în domeniu în legislația națională, cu sprijin european.
  2. Pe fondul competențelor scăzute dovedite și ambiguității pozițiilor luate de Consiliul de mediere, acesta nu este atras în aceste colaborări și au ajuns să reglementeze medierea alte profesii, în funcție de interesele membrilor acestora.
  3. Membrii consiliului și asociațiile aferente au manifestat interes și capacitate de atrgaere de fonduri doar în interesul conducerilor acestora și mai puțin pentru acțiuni de promovare în masă.

sursa: mediereagalati.wordpress.com

Profesia de mediator – analiză SWOT de Ziua mediatorului, 4 mai 2014 - overview
5
0 Very Poor
Share

Related Articles

0 Comments

No Comments Yet!

There are no comments at the moment, do you want to add one?

Write a comment

Write a Comment

Your email address will not be published.
Required fields are marked *